Treceți la conținutul principal

E despre acum


        E despre acum


E despre dor,
Mărgele de-amor,
Înșirate-n dormitor.
Diamante, prietenii,
Nestemate, poezii.

Și-ar mai fi.
Să vă mai spun?
Misterul să fie scrum?

Clipe de aur, pasiuni
Doi îndrăgostiți nebuni,
Călătorii și aventuri
Toate pentru cei mai buni.

Citiți, gândiți și-analizați

Apoi vă-ntreb
Ce așteptați?
 Trăiți, visați!
     Zâmbiți, luptați.
    Viața e una,

   Nu mai stați!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisul

Cea mai mare pasiune a mea este fără doar și poate, scrisul. În copilărie obișnuiam să aștern pe o foaie de hărtie, lângă un desen deformat, întâmplări, pozne și tot soiul de peripeții. Și acum, recitindu-le, zâmbesc. În școala generală, începusem să scriu tot felul de poezioare, cam puerile ce-i drept, pentru că, vă dați seama, la vârsta aceea nu prea te poți aștepta la fraze memorabile. Era totuși, un început, mai shy, mai nesigur, dar cu siguranță un început, izvorul pasiunii mele de a scrie. Vorbele nu au valoare. Cu toții putem ridica castele de nisip din vorbe, dar atunci când trecem la fapte, acest castel trebuie clădit și îmbunătățit la nesfârșit. Nu e atât de simplu! Valurile îl vor dărâma, dar tu, prin ambiția și voința ta, vei construi mâine un altul și un altul, care va fi și mai mare și mai frumos! De aceea am început a scrie pe acest blog, pentru că îmi doresc fapte, nu vorbe! Și, încet, încet, îmi voi construi propriul castel, unul care va fi temeinic, clă...

Din clepsidra inimii

C ând nu ești tu, nu pot să adorm. Asta înseamnă să-mi fie dor.  Noi nu am stat despărțiți niciodată. Doar împreună. Mereu pe același drum. Mereu ținându-ne de mână. Desculți, veseli, senini. Îmi șopteai la ureche, mângâindu-mi șuvițele ondulate ce străluceau în soarele fierbinte de vară, că vrei să fiu a ta. Că nu există alta. Că mereu voi fi eu, eu, doar eu.  Să nu-mi fac griji. Să râd. Să te privesc cu ochii mei mari, verzi, nevinovați. Și să mă pierd în ochii tăi negri, pătrunzători. Mă îmbrățișezi suav și apoi ne spunem Pa-Pa . Începe o noua zi de muncă. Și ni se face dor, chiar cu sentimentul apartenenței acelei dulci îmbrățișări a dimineții proaspete.  Albastru-bleu e cerul, te simt în unduirea copacilor și în vântul moale, călduț – vaporos. Și îmi ești alături, iar când mă gândesc la tine din toată inima, tu simți. Și înainte de a apăsa cu degetul numele tău pe ecranul telefonului, acesta sună.  Exact la timp. Tu simțe...