Treceți la conținutul principal

Domnișoara cu gheruțe în tonuri de galben solar


Sunt ca o pisică. Îmi place să mă răsfăț. Scot gheruțele în tonuri de galben când am chef. Și mai ales când nimeni nu se așteaptă.

Îmi place soarele. Torc de plăcere. Dar asta presupune că îmi place să fiu de acord cu ideile celorlalți, chiar dacă în oceanul care stă ascuns în mine, de fapt nu sunt de acord. Și torc, trrrr-trrr. Și mă alint.

Pe bune, pe bune? Ei bine... dacă tot mă întrebați... nu îmi place să gândesc la fel ca majoritatea. Să mă pierd în mulțime, doar pentru că așa este mai safe, mai sigur, mai simplu, fără bătăi de cap. 

Dar, nici nu îmi place să rănesc persoanele din jur, doar pentru că eu văd lucrurile diferit, iar ei nu le văd ca mine. Delooooc! Prefer să țin în suflet ideile mele. Să nu le împart cu nimeni. Ei, nu chiar cu nimeni, nimeni. Îmi place să le împărtășesc puținilor care simt la fel.

Îți mulțumesc că exiști. Ce m-aș fi făcut fără tine?




Dacă vrei să trăiești alb-negru, trăiește cum o fac cei din jurul tău. Ascultă-le sfaturile. Pierde-te în mulțime. 

Dacă vrei să trăiești colorat urmează-ți instinctul, sări pe norii tăi roz și lasă-te purtat de vântul care îți preschimbă pielea în piele de găină și care-ți face inima să tresalte. Prinde aripi. Lasă toate gândurile întunecate mult în urma ta și avântă-te. 

Ce dacă nu ești înțeles, ești judecat pentru lucrurile pe care le-ai făcut și mai ales pentru cele pe care nu le-ai făcut, comentat și privit cu ochi ridați, încruntați, disprețuitori, uimiți, șocați? 

Măcar ai avut curaj. Ai încercat. Ai avut o idee și ai pus-o în practică. Ai eșuat? Înseamnă că ai făcut ceva nou, ceva ce oamenii din jurul tău nu s-au încumetat, căci altfel ai fi știut, ai fi învățat din greșeala lor. 

Dar nu trebuie să aștepți. Nu trebuie să îi lași pe ceilalți să greșească și tu pur și simplu să alegi varianta mai ușoară. Luptă! Învață să ai inițiativă! Zâmbește, gândește pozitiiiiiiiiiiiiv și vei atrage toate razele de soare pe strada ta.



 Atât, draga mea.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisul

Cea mai mare pasiune a mea este fără doar și poate, scrisul. În copilărie obișnuiam să aștern pe o foaie de hărtie, lângă un desen deformat, întâmplări, pozne și tot soiul de peripeții. Și acum, recitindu-le, zâmbesc. În școala generală, începusem să scriu tot felul de poezioare, cam puerile ce-i drept, pentru că, vă dați seama, la vârsta aceea nu prea te poți aștepta la fraze memorabile. Era totuși, un început, mai shy, mai nesigur, dar cu siguranță un început, izvorul pasiunii mele de a scrie. Vorbele nu au valoare. Cu toții putem ridica castele de nisip din vorbe, dar atunci când trecem la fapte, acest castel trebuie clădit și îmbunătățit la nesfârșit. Nu e atât de simplu! Valurile îl vor dărâma, dar tu, prin ambiția și voința ta, vei construi mâine un altul și un altul, care va fi și mai mare și mai frumos! De aceea am început a scrie pe acest blog, pentru că îmi doresc fapte, nu vorbe! Și, încet, încet, îmi voi construi propriul castel, unul care va fi temeinic, clă...

Din clepsidra inimii

C ând nu ești tu, nu pot să adorm. Asta înseamnă să-mi fie dor.  Noi nu am stat despărțiți niciodată. Doar împreună. Mereu pe același drum. Mereu ținându-ne de mână. Desculți, veseli, senini. Îmi șopteai la ureche, mângâindu-mi șuvițele ondulate ce străluceau în soarele fierbinte de vară, că vrei să fiu a ta. Că nu există alta. Că mereu voi fi eu, eu, doar eu.  Să nu-mi fac griji. Să râd. Să te privesc cu ochii mei mari, verzi, nevinovați. Și să mă pierd în ochii tăi negri, pătrunzători. Mă îmbrățișezi suav și apoi ne spunem Pa-Pa . Începe o noua zi de muncă. Și ni se face dor, chiar cu sentimentul apartenenței acelei dulci îmbrățișări a dimineții proaspete.  Albastru-bleu e cerul, te simt în unduirea copacilor și în vântul moale, călduț – vaporos. Și îmi ești alături, iar când mă gândesc la tine din toată inima, tu simți. Și înainte de a apăsa cu degetul numele tău pe ecranul telefonului, acesta sună.  Exact la timp. Tu simțe...

E despre acum

        E despre acum E despre dor, M ărgele de-amor, Înșirate-n dormitor. Diamante, prietenii, Nestemate, poezii. Și-ar mai fi. Să vă mai spun? Misterul să fie scrum? Clipe de aur, pasiuni Doi îndrăgostiți nebuni, Călătorii și aventuri Toate pentru cei mai buni. Citiți, gândiți și-analizați Apoi vă-ntreb Ce așteptați?  Trăiți, visați!      Zâmbiți , luptați.     Viața e una,    Nu mai stați!